Manifestarile demonice au inceput inca din Antichitate, insa cei care erau considerati posedati erau arsi pe rug. In zilele naostre, preotii initiaza slujbe de exorcizare, care au un dramatism uimitor.

Ce sunt posedarile demonice?
Posedarile demonice sunt descrise ca fiind controlul asupra unei fiinte de catre diavol sau de catre alti demoni, fiinta folosita ulterior in scopuri distructive atat pentru sine, cat si pentru ceilalti. Persoana posedata nu are niciun control asupra entitatilor care se afla in interiorul ei.

Cele mai vechi referinte cu privire la posedare, provin de la sumerieni. Romanii credeau ca nu doar fiintele umane puteau fi posedate, ci si animalele, plantele, chiar si obiectele neinsufletite. In secolul V, Papa Gregoriu I scria despre o calugarita posedata de un demon, care intrase in corpul sau prin intermediul unei frunze de salata pe care aceasta o mancase.

Conceptul de „influenta demonica" in crestinism se aseamana cu cel evreiesc. In Noul Testament sunt descrise episoade in care Iisus intalneste persoane demonizate, pe care le vindeca prin alungarea entitatilor malefice din corpurile posedatilor.

In Evul Mediu se intocmise o lista dupa care se recunosteau posedatii:
• abilitatea de a blasfema in alte limbi decat acelea cunoscute de persoana in cauza;
• abilitatea de a citi gandurile altora si de a dezvalui intamplari ce urmau sa aiba loc;
• forta fizica supraomeneasca;
• abilitatea de a voma orice obiect / mancare inghitit de posedat;
• teama / repulsia fata de obiectele sfinte;
• inabilitatea persoanei de a pronunta numele lui Cristos.

Posedarea se manifesta in doua etape distincte: una de calm si una de criza. Stadiul crizei se manifesta prin contorsiuni, izbucniri de furie, cuvinte vulgare si blasfemii. In timpul perioadei de calm, totul este, in mare, uitat, iar comportamentul revine la normal. Exorcismul este un ritual religios care are ca scop final expulzarea unei entitati malefice dintr-o fiinta vie. Aceasta practica este probabil universala: in momentul in care oamenii au imbratisat credinta si s-au inchinat unui dumnezeu, au recunoscut prin acest act si existenta raului, reprezentat de diavoli si demoni.

Credinta in posibilitatea posedarii demonice a inceput sa paleasca in momentul in care si-a facut aparitia medicina moderna. Ceea ce inainte se credea a fi controlul individului de catre un spirit, de obicei malefic, este acum interpretat ca fiind una din numeroasele forme ale tulburarilor mentale, lesne de explicat prin prisma activitatii sistemului nervos. Dar, cu toate ca orice tip de comportament este coordonat de creier, neurologia si neurochimia nu au descoperit toate raspunsurile la asa-zisele cazuri de posedare.

Schizofrenia, de exemplu, este caracterizata prin prezenta iluziilor si halucinatiilor, vorbire dezorganizata, comportament catatonic, raspunsuri afective si emotionale aplatizate. Episoadele psihotice pot simula foarte fidel starea de posedare demonica prin intermediul iluziilor si halucinatiilor, sentimente de vina si de grandomanie (persoana se crede Dumnezeu, Satana, sau ca unul din ei ii vorbeste si ii da instructiuni pentru o misiune speciala).

Nu vom sti niciodata daca oamenii sunt "posedati" sau sunt doar bolnavi psihic. Insa biserica neaga vehement interventia unei boli psihice. Oricum, subiectul continua sa fascineze opinia publica. Un film pe care vi l-as recomanda, inspirat dintr-o intamplare reala, este "The exorcism of Emily Rose".

Nu ramane decat sa studiati problema obiectiv si sa nu respingeti din prima o ipoteza care va incalca principiile.

Ana Moca-Grama - www.Pasiunea.Eu